UNIREA cu ROMÂNIA: PRO sau „PROTIV”? (Integral)

210316-OdN-439uniresoroca

170316-OdN-422stemaLa 13 martie 1918, Zemstva din Soroca, urmând îndemnul celei din Bălţi, a votat cu majoritatea voturilor pentru unirea Basarabiei cu România. Adunarea Generală a Zemstvei sorocene îşi motiva decizia prin faptul că în “anul 1812, în urma sângeroaselor frământări ale tuturor popoarelor europene, Basarabia a fost smulsă, fără consimţământul ei, de la trunchiul politic şi etnografic al naţiunii sale de origine”. Hotărârea a fost luată în urma consultărilor cu micii şi marii proprietari, membrii comunei, ai clerului şi a învăţământului. Sorocenii au făcut atunci apel la Sfatul Ţării şi la toate adunările constituante din întreaga Basarabie, de la Hotin până la Ismail, ca să adopte decizii asemănătoare, şi să depună “la picioarele Tronului României omagiile noastre de devotament şi credinţă către Regele Ferdinand I-iul, Rege al tuturor Românilor”. Astfel că la 27 martie 1918 Sfatul Ţării din Chişinău a şi adoptat proclamaţia de unire, iar la 1 decembrie a aceluiaşi an, la Alba Iulia, a fost săvârşită Marea Unire.

 

170316-OdN-420Romania Mare

 

1918

“Timp de 19 veacuri Basarabia a fost totdeauna un trup cu Moldova de pe dreapta Prutului şi soarta ei a fost de-a pururea legată de acea a Principatelor Dunărene, cu care a îndurat aceleaşi suferinţe, gustând aceleaşi bucurii şi având aceleaşi nevoi”
(fragment din moţiunea Adunării Generale a Zemstvei Sorocene, 13 martie 1918)

170316-OdN-421Sfatul tarii

Am dori ca cititorii să parcurgă atent numele semnatarilor moţiunii de unire adoptată cu majoritatea absolută a voturilor de Zemstva districtului Soroca, poate printre ei îşi vor regăsi rudele şi înaintaşii: primarul oraşului Soroca, Nicolae Soltuz; Vasile Bîrcă, N.V. Cruşevan, B. Roitman, Vasile Stroescu, G. Vîrlan, C. Hîrjeu, F. V. Rusu, Preotul Vasile Balancea, Teodor Caceaun, Teodor Ştefanovici, preşedintele Dumei oraşului Soroca Safonov, învăţătorii Victor Caisîn, A. Roitman, Ştefan Maluda, I. Ţimerman, P.N. Rusnac, Naum Kitroser, Ioan Chistruga, A.I. Bronştein, I. Vaisman, Ivan Bulat, E. Treffort, E. Hîrjeu Caterinici, N. Hîrjeu Cseţiac, E. Meleghi-Cuzminsky, I. Bandac, I. Rusu, H. Coşciug, Zus Ţucherman, Toader Melniciuc, învăţător, O. Hais, Ignatie D. Afanasie, N. Sochirca, P. Rusu, L.I. Fainştein, Eugeniu Gramă, M. Grajdean, G. Solonovsky, A. Gluşchevici, Ivan Rusu, A. Godzevici, I. Cust, I. Cocerva, F. Cocerva, V. Cocerva, Anton Chihai, N.I. Cazacu, Afanasie Sih. Brodovschi, Preotul Filip Uatu, învăţător Ion Ioga, V. Bozdarevici, D. S. Pisarevsky, Simion Lozovan, N. Coandă, Ştefan Cocervă, O. Braescul, I. Colcher, N. Mafteev, L. Slahi, I. Cojuhar, L. Ţurcan, T. Botezat, N.I. Cioban, procuror Kersnovski, N. Mahu, I.A. Canţiş, M.S. Caiuc, D.I. Botnar, Alexie Moldovan, Iulian A. Talmaţki, Leon Cărbun, An. Popovsky, I. Vîrtej, E. Nicu. O. Beleavski, C. Ştefana, V. Murafa, D. Gropa, Popovski, M, A. Baron, I. Petruşcă, Cuţuleac, T. Bejan, G. Morozov, D. Godzinski, Ivan Arhip, I. Neamţu, Filip Mija, comisarul ţinutului Soroca V. Secară, Ivan Troia, Andrei Harburei, I. Mihailicenco, preotul Nicanor Murafa, Feodosie Spiridonovici Jovmir, Teodosie Bârcă, Ivan Zaharievici Popovski, Hristofor Dăncilă, Z. Bârcă, Serghie, Chirtoca, Petre Rotar, N. Pleşcov, Ivan Ivanovici-Ţepilovan, Anton Beleovski, Simion Plerjanovski, P. Dimitraş, Iv. Popovski, Alexandru Burjanovski, Vladimir Repeţki, C. Moţoc, Vl. Manughevici, Constantin Ivanovici Harbur, Dimitrie Popovski, Iv. Popovski, N. de Pleşcovnee Gousia, Nicolae Prodan, N. Caterinici, Emilian Herţ, P. Ianevski, Feig Voloh, locotenent Leon Acşentovici, Mihail Popa, D. Meleghi, Nicola Schimonovici, Mihail Bohaşevici, Sofia Schimonovici, B. Butmi, I. Axentovici, I. Pommer, Leon Coşciug, Iacov Bulat, Vasile Bacalam, Timoftei P. Botezat, I. Voloh, I. Arventiev, Dimitriu Afon, A. Gluşchevici, A. Petrenco, Nicolai Condrea, Grigore Zencenco, M.S. Ramasc, Iustin Nicolaevici Nacu, T. Antonevici, Emilian Filipovici Negruş, Pavel Talmaţchi, Teodor Petru Cocervă şi Ivan Petru Cocervă, iar pentru cei neştiutori de carte şi pentru sine au semnat: Ivan M. Troia, Vasile Meleghi, Nicolae Ignatevici Harcenco, M. Perveacova, Ivan Druţă, Eftimie Eftimievici, Andrei Aristarhovici Sarb, Teodor Luchici Damaşchevici,
Mihail Pânzar, Ivan Crâjanovschi şi Ivan Profirevici Coşciug. Cercetând lista ne putem da bine seama că românii basarabeni ce-şi doreau mutarea hotarelor de pe Prut pe Nistru au fost susţinuţi masiv şi de reprezentanţii minorităţilor etnice conlocuitoare.

1992

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia, acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”.
(fragment din proclamaţia adoptată de Sfatul Ţării, 27 martie 1918)

La începutul anilor ‘90 mişcarea de eliberare naţională îşi luase avânt. Adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova era percepută de mulţi ca un pas tranzitoriu spre reunificarea cu Ţara. Românii de pe ambele maluri ale Prutului au creat Consiliul Naţional al Unirii, iar una dintre filialele acesteia a luat fiinţă şi la noi. Efim Zubcu, unul dintre fondatorii secţiei din Soroca a Consiliului Naţional al Unirii, ne-a adus la redacţie apelul membrilor fondatori ai acesteia. În text se spune: “Cea mai odioasă crimă care a săvârşit-o regimul de ocupaţie timp de aproape 50 de ani constituie deznaţionalizarea poporului român de pe teritoriile Basarabiei, Bucovinei de Nord, ţinutului Herţa, propaganda românofobiei, adică a urii faţă de propriul popor, distrugerea conştiinţei naţionale. Considerăm că bolşevicilor le-a reuşit în mare măsură această activitate criminală. Ca rezultat şi astăzi mulţi dintre concetăţenii noştri nu îndrăznesc să recunoască, iar alţii nu-şi dau seama că sunt români…” Soluţia pe care au propus-o membrii consiliului, după cum este şi firesc, a fost reunirea celor două maluri Româneşti. “Secţia Soroca a Consiliului Naţional al Unirii consideră că ne poate salva numai revenirea la comunitatea română, cât în plan economic, atât în plan politic şi social”, se spune în apel. Scrisoarea deschisă a fost semnată iniţial de următorii soroceni: Vasile Apreotesei, Ianoş Vidraşcu, Ignat Berbeci, Mihai Rusnac, Ion M. Bostan, Victor Jamba, Mihai Herescu, Ion Marcoci, Vasile Mîrzac, Efim Zubcu, Ion T. Bostan, Petru Noviţchi, Agripina Revencu şi Tudor Bogatu. Ulterior la lista semnatarilor s-au adăugat şi alţii, dar după publicarea acesteia în ziarul “Realitatea” unii şi-au retras semnătura.

170316-OdN-423unire 3

2016

“Unirea nu este un vis ce ar ţine de un viitor îndepărtat, dar nu va avea loc imediat, unirea trebuie construită zi de zi prin libera voinţă a întregului popor”.
(fragment din apelul Secţiei Soroca a Consiliului Naţional al Unirii, februarie 1992)

Dar care este astăzi situaţia în “zemstva soroceană” şi ce spun aleşii despre unire? Am hotărât să aflăm opinia conducerii raionului, consilierilor raionali, conducerii primăriei oraşului, consilierilor orăşeneşti şi a primarilor tuturor localităţilor în privinţa Unirii cu România. Ar susţine ei o astfel de decizie cum au făcut-o înaintaşii noştri în 1918?

 

Mihai Mâţu, preşedintele raionului: Eu sunt statalist în sensul cuvântului că noi avem o ţară şi-i spune Republica Moldova. Dar nu exclud că atunci când majoritatea populaţiei o să înţeleagă că unirea cu România este un lucru necesar, faptul se poate şi întâmpla. Eu voi ridica atunci mâna pentru unire. Acceptăm unirea cu România prin integrare europeană şi nici într-un caz visurile de a ne integra în Uniunea Europeană prin unirea cu România, fiindcă pentru toţi pare un lucru mai uşor, dar aceasta nu soluţionează problemele pe care noi le avem.

Vladimir Nicuţă, vicepreşedintele raionului: Dacă s-ar pune întrebarea la vot, aş spune da.

Stela Zabrian, secretarul Consiliului raional: Eu consider că atunci când ne integrăm în Europa unirea se face automat. Fratele meu trăieşte în România şi eu niciodată nu am acceptat România ca altă ţară, tot timpul am mers acolo ca la mine acasă. Dar totuşi aş pleda pentru independenţa Republicii Moldova.

Consilierii raionali:

Ion Spătaru, consilier PLDM: Eu desigur că susţin unirea cu România, este unica posibilitate să ieşim din mizeria în care am intrat. Republica Moldova este un proiect străin, făcut ca să nu ne scape în partea aceea atunci, în 1991.

Arcadie Revenco, consilier PLDM: Sunt pentru unirea cu România.

Eugenia Răileanu, consilier PLDM: Eu sunt pentru Europa. Eu sunt cetăţean al României ca şi toată familia mea şi sunt pentru unire.

Vasile Sochirca, consilier PLDM: Numai pentru.

Dumitru Zgardan, consilier PLDM: Fiind cetăţean român aş putea fi contra? Nici nu se discută, sunt pro.

Victor Ciuvaga, consilier PLDM: Eu sunt pentru.

Victor Visoţchii, consilier PLDM: Da, eu cred că este un lucru bun.

Constatin Nesterenco, consilier PLDM: Eu deţin cetăţenia română, dar sunt pentru statalitatea Republicii Moldova.

Radu Sîrbu, consilier PLDM: Desigur ca răspunsul este DA. Numai aşa!

Victor Guţu, consilier PD: Sunt pro.

Radion Ghilas, consilier PD: Nu.

Nicolae Gîtlan, consilier PD: Eu sunt cetăţean român, am primit cetăţenie şi sunt pentru aderarea la Uniunea Europeană. Desigur că aş vota pentru unire.

Victor Mandric, consilier PD: Împotrivă.

Efim Agachi, consilier PD: Protiv.

Ghenadie Muntean, consilier PD: Acum m-aş abţine, fiindcă nu este gata poporul pentru acest pas. Pe viitor aş fi de acord, dar la această etapă nu. Nu de aceea că nu vreau, sunt cu amândouă mâinile, dar nu este gata poporul şi mă tem să nu se primească o zâzanie mai mare. Dar peste un timp oarecare voi fi pentru, căci viitorul este acesta.

Sergiu Pogorevici, consilier PL: Clar că pentru unirea cu România.

Nicolae Damaşcan, consilier PCRM: Aceasta este o întrebare provocatoare şi la astfel de întrebări eu nu răspund.

Anatolie Melnic, consilier PCRM: Aş vota unirea cu România.

Vasile Nitrean, consilier PCRM: Sunt împotrivă. Noi nu trebuie să ne unim cu nimeni, trebuie să fim singuri, ajunge cât am fost sub jugul cuiva.

Vitalie Televca, consilier PN: Nu, desigur că sunt împotrivă.

Fiodor Romaşcan, consilier PN: Împotrivă.

Dumitru Palamarciuc, consilier PN: Împotrivă.

Lilian Voleac, consilier PPEM: Pentru.

Pavel Cebotari, consilier PSRM: Niciodată. Şi părinţii mei tot au fost împotrivă.

Igor Matei, consilier PSRM: (A rugat să revin mai târziu, după care nu a mai răspuns la telefon).

Maria Derejovscaia, consilier PSRM: Sunt categoric împotrivă.

Ion Vrancean, consilier PSRM: Sunt împotrivă.

Constantin Volniţchi, consilier PSRM: Eu am luptat pentru Republica Moldova, dar nu pentru unirea cu România. Sunt împotrivă.

* apartenenţa politică la data investirii

 

Victor Său, primarul oraşului: La ziua de astăzi eu sunt de părere că Republica Moldova este un stat independent, suveran şi integru. Dacă are posibilitate Republica Moldova să se dezvolte de sine stătător, eu voi susţine această poziţie. Dar peste tot este un dar. S-a demonstrat că este mai bine de trăit în Uniunea Europeană, iar majoritatea poate lua o hotărâre. Aşa este şi în cazul dat, dacă cetăţenii vor veni cu iniţiativa şi va fi pentru bine şi pentru o ţară mai dezvoltată cu condiţii mai bune pentru fiecare cetăţean, evident că eu voi susţine această idee.

Mihail Grabciuc, viceprimarul oraşului: Contra.

Feodosie Bordian, viceprimarul oraşului: Nu. Îmi place Republica Moldova.

Marcel Buşan, secretarul Consiliului orăşenesc: Da.

Consilerii orăşeneşti:

Iurie Todirean, consilier PN: Nu avem noi de unit cu România, fiindcă avem ţara noastră Republica Moldova şi nu suntem pe programul să ne unim cu Rusia sau România. Noi suntem ţară neutră şi destul de frumoasă.

Anastasia Televca, consilier PN: Noi am fost o ţară independentă din ’91 încoace şi aşa ne străduim să rămânem, nu vrem să ne unim cu România.

Iurie Robu, consilier PN: Nu.

Andrei Paraşceac, consilier PN: Nu.

Serghei Coşman, consilier PN: Mai degrabă nu.

Iurie Todirean Jr., consilier PN: (Nu a fost de găsit).

Maxim Puşcaş, consilier PN: Cel mai degrabă aş fi împotrivă, consider că trebuie să ne descurcăm cu puterile noastre.

Nicolae Bulat, consilier PLDM: Eu votez pentru unire.

Ludmila Ciobanu, consilier PLDM: Eu sunt pentru, altă ieşire din impas Republica Moldova şi cetăţenii ei nu au.

Ion Cucicov, consilier PLDM: Pentru unire.

Vasile Baş, consilier PLDM: Eu sunt român din Bucovina şi vreau ca noi să votăm unirea cu România.

Vitalie Jardan, consilier PLDM: Da, sunt pentru.

Artur Lesco, consilier PLDM: Eu mă abţin, la moment întrebarea aceasta are o rezonanţă politică şi eu nu vreau să îmi expun părerea.

Vasile Cojocari, consilier PSRM: Eu nu sunt de acord să ne unim cu România, noi suntem un stat independent şi de atâta trebuie să fim un stat independent.

Ala Bordian, consilier PSRM: Împotrivă, desigur.

Aliona Pilipeţchi, consilier PSRM: Nu.

Vitalie Vescu, consilier PSRM: Eu personal nu vreau aşa ceva.

Ludmila Vitcovscaia, consilier PSRM: Cel mai important pentru noi, în afară de părinţi şi copii, este ţara şi independenţa ei. Pentru aceasta unii lăsă copiii şi părinţii, pleacă la lupte şi-şi dau viaţa pentru ea. Desigur că sunt împotrivă, fiindcă independenţa ţării noastre a fost câştigată cu mult efort.

Iraida Matei, consilier PSRM: Consider că suntem un stat demn de a exista şi fără aşa numiţii „fraţii noştri” care ne ponegresc şi ne consideră nişte fiinţe incapabile de a face lucruri veritabile şi de a lua responsabilitatea faţă de propria viaţă şi ţară. Sunt categoric împotrivă să ne unim cu România…

Mihail Popovschi, consilier PCRM: Eu nu vreau să răspund la această întrebare.

Albert Malîş, consilier PCRM: Sunt împotrivă.

Anatolie Căldare, consilier PCRM: Eu trebuie să mă mai gândesc, sunt 50 la 50.

Mihai Marcoci, consilier PPEM: Da, sunt pentru unirea cu România, aş vota nu numai cu mâinile, dar şi cu picioarele.

Maxim Melnic, consilier PPEM: Pentru.

Vadim Sîrghi, consilier PD: Eu consider că Republica Moldova trebuie să fie ţară independentă.

Liliana Babără, consilier PL: Da, eu sunt pentru unire.

Boris Onică, consilier independent: Da, aş vota pentru unire.

* apartenenţa politică la data investirii

 

Primari:

Vasilii Palamari, primarul comunei Bădiceni (PCRM): Nici nu trebuie să mă gândesc mult, sunt pentru.

Ghenadie Pereteatcu, primarul comunei Băxani (Independent): Eu sunt 100% pentru, întotdeauna am fost şi sunt cu ideea aceasta.

Iurie Cojocaru, primarul comunei Bulboci (PPEM): Numai pentru.

Veaceslav Terentii, primarul comunei Căinarii Vechi (PDM): Contra unirii.

Mihai Gîtlan, primarul comunei Cosăuţi (PDM): Pentru.

Anatolie Pînzaru, primarul comunei Cremenciug (PDM): Cândva eram contra, dar în situaţia aceasta de acum este da.

Oleg Rozimovschi, primarul comunei Dărcăuţi (PLDM): Mă abţin de la acest răspuns din considerente electorale. La noi lumea este aşa cum este, din păcate. Părerea mea personală v-aş spune-o şi eu ca şi doamna Maia Sandu, fiindcă a spus foarte corect. Dar noi trăim într-o societate unde sunt aceşti oameni, alţii nu-i avem. Va trebui să treacă ani pentru a-i convinge că ei sunt greşiţi.

Pavel Gadibadi, primarul comunei Dubna (independent): Vectorul este european, dar sunt contra unirii cu România. Statul Moldova a fost înainte de a fi ţara României şi aş vrea să ne păstrăm integritatea şi independenţa ţării noastre. Dacă unirea cu România nu ne-ar strica integritatea şi independenţa ţării noastre, încă ar fi, dar dacă va trebui să ne ia din independenţa noastră, atunci nu.

Victor Mutruc, primarul comunei Egoreni (PDM): Da.

Veaceslav Groapă, primarul comunei Holoşniţa (PCRM): Eu cred că da, dacă va vrea şi lumea.

Ivan Alexei, primarul comunei Hristici (PSRM): Până ce-o fi nu, fiindcă eu sunt cu socialiştii, dar pe urmă s-a vedea.

Ion Chiriac, primarul comunei Iarova (independent): Eu nu sunt pentru unirea Republicii Moldova cu oricare alt stat.

Ion Naval, primarul comunei Nimereuca (PDM): Eu votez pentru unire nu 100% dar 200% şi la toţi le spun aceasta, dar nu înseamnă că opinia mea corespunde cu a tuturor. Binele este în partea aceea, dar nu la răsărit, cum spuneau cândva.

Eugeniu Chiviriuc, primarul comunei Oclanda (PSRM): Împotrivă.

Valentina Ceban, primarul comunei Ocolina (PDM): Cred că aş vota pentru.

Serghei Cetulean, primarul comunei Parcani (PLDM): Dacă ar fi faptul acesta făcut, am scăpa de “păduchi”, sunt pentru.

Gheorghe Buzurniuc, primarul comunei Pîrliţa (PLDM): Eu sunt împotrivă.

Mihail Mitrofan, primarul comunei Racovăţ (PN): Nu pot să vă dau un răspuns.

Larisa Gîncu, primarul comunei Redi-Cereşnovăţ (PLDM): Împotrivă.

Vasile Tăbîrţă, primarul comunei Regina Maria (PDM): Aş fi pentru unire.

Vitalie Muntean, primarul comunei Rubleniţa (PPEM): Cred că da.

Iurie Marian, primarul comunei Rudi (PDM): Mai mult da decât nu. Aş spune da.

Silvia Leşan, primarul comunei Schineni (PLDM): Nu.

Serghei Bric, primarul comunei Stoicani (PLDM): Am vota cu familia ca să ne unim.

Victoria Andriuţa, primarul comunei Şeptelici (PLDM): Da.

Boris Rotaru, primarul comunei Şolcani (PLDM): Deocamdată nu.

Liviu Raischi, primarul comunei Tătărăuca Veche (PL): Doar pentru.

Gheorghe Todirean, primarul comunei Trifăuţi (PLDM): Eu sunt cu Republica Moldova.

Gheorghe Cojocaru, primarul comunei Vasilcău (PLDM): Eu sunt pentru.

Petru Boţoc, primarul comunei Vărăncău (PDM): Eu nu aş vrea să-mi spun părerea, fiindcă vedeţi cum este situaţia în ţara noastră. Eu sunt pentru Uniunea Europeană şi nu sunt cu ruşii, dar ar fi bine să nu ne dăm noi, primarii, cu părerea. Nu sunt împotrivă şi nici pentru.

Leonid Buga, primarul comunei Vădeni (PLDM): Este şi normal să fie unirea, sunt pentru.

Grigorii Pleşca, primarul comunei Visoca (PPEM): Cu adevărat noi suntem acelaşi neam, nici nu se discută. Aş fi pentru, dar nu ştiu dacă România ar putea trage Republica Moldova, deoarece noi am îneca-o şi pe ea. Germania Democrată a luat-o pe cea Federativă acum 30 de ani şi nici până la moment nu poate s-o scoată din nevoi. Dar eu sunt pentru.

Lilian Maxim, primarul comunei Voloviţa (PLDM): Pentru.

Pavel Covalciuc, primarul comunei Zastînca (PDM): Cu unirea va fi mai bine şi vom ajunge mai repede în Europa.

* apartenenţa politică la data investirii

 

P.S.

Până în 2018, când se împlineşte un secol de la Unire, mai sunt 2 ani, timp în care sperăm să se schimbe multe spre bine. Cred că nu are rost să comentez opiniile expuse, dar un lucru totuşi mă mâhneşte. Unii dintre cei care mi-au spus că sunt contra unirii şi a tot ce este românesc au cetăţenie română şi au jurat credinţă României…

 

P.P.S.  Şi eu, Vadim Şterbate sunt PRO.

About Vadim Șterbate

Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova Reporter la Revista Tinerilor Români de Pretutindeni „ACUM” (2002), Reporter la Publicaţia Periodică “Observatorul de Nord” (2002 – 2009, 2014-prezent), Reporter şi prezentator la Studioul de televiziune “Sor-TV” (2002 –2009), Reporter la “Jurnal TV” - Departamentul Ştiri, “Jurnal de Weekend” și “Asfalt de Moldova” (2009 – 2011), Reporter al emisiunii “Prima Oră” la “Prime TV” (2011- 2014)

10 comments

Luna lui Mărțișor-2016
Cronica Unionistă-
http://sfatultarii.md
1.
– Marți, 22 martie 2016, orele 16
la Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Chișinău
se va organiza o Adunare consacrată Re-Unirii cu România
din 27 martie 1918, organizată de istoricii Anatol Petrencu și Ion Negrei,
publicistul Vlad Pohilă și Dina Ciocanu, autoarea cărții „Fântâna fără ciutură”.
Intrarea liberă.
2.
– Duminică. 27 Martie 2016, orele10,
Palatul Național din Chișinău.
Congresul delegaților și invitaților la SfatulȚării-2.
O Adunare Constituantă
care va Re-Stabili și Re-Confirma Adevărul istoric,
cel al Re-Unirii din 27 martie 1918.
3..
– 27 martie 2016, orele 11.
Concert festiv al Re-Unirii.
Teatrul Ginta Latină din Chișinău,
strada Sfatul Țării-18. Intrarea liberă.
tel.022.23.77.06.
4.
-27 martie 2016, orele 13.
Din fața Teatrului de Operă din Chișinău – /vis-à-vis de cinema Patria/
Un Mare Miting și Marș Unionist.
tel.060 988 099/ autobuze din provincie/
––––––––––––––––––––––––––––––
N.B.
Dumincă, 13 martie 2016 la liceul „Gheorghe Asachi” din Chișinău
s-a reunit Grupul de Inițiativă pt. pregătirea Congresului Unioniștilor
Sfatul Țării-2 / Adunarea Constituantă din 27 martie.
Au participat-
– Anica Bejan, ex-președinta jud. Soroca
– Ionică Roșca, întemeietorul Cenaclului Literar Floarea Neamului din r. Sângerei
– Claudia Nistor, ex-șefă a Secției Raionale de Cultură Strășeni
– Sergiu Cojocaru, activist din r. Călărași
– Mihai Chișcă, profesor patriot din r. Orhei
– Tudor Iașcencu, publicist de la Rezina
– Mihai Eladi, medic, r. Anenii-Noi
– Gheorghiță Răileanu, primar de Cimișlia
– colonel Anatol Caraman
– colonel Ghenadie Cosovan, etc.
moderatori: publicistul Nicolae Dabija și militantul Costică Codreanu
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
5.
Calea Ferată gratuită din Moldova –
Trenul Re-Unirii -Chișinău-Iași- la 27 Martie 2016 cu elevii unicului liceu românesc Lucian Blaga din Tiraspolul ocupat.
Concurs pentru bilete gratuite-CFM pe FaceBook !
6.
-Vineri, 25 Martie 2016, orele 18.-
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău și Filarmonica Naţională „Serghei Lunchievici” –
CONCERT de muzică de jazz şi clasică
cu prilejul Zilei RE-Unirii Basarabiei cu Ţara,
condus de maestrul Alexandru Ganea,
invitaţi de onoare- soprana Bianca Manoleanu (Bucureşti) şi trompetistul Sergiu Cârstea (Timişoara).Din program- Dumitru Bughici Theodor Rogalski, Richard Strauss. Intrarea liberă!
Re-Unirea Teatrală-
––––––––––––––––
Teatrele Naţionale de la Bucureşti şi de la Iaşi în ospeție la Chișinău
pe scena Teatrului M.Eminescu-
7.)
23- 24 martie 2016, ora 19.30
„Între noi totul e bine”, de Dorota Masłowska, regie Radu Afrim, Sala Mare
8)
23- 24 martie 2016, ora 18.00
„Douăzeci de ani în Siberia” după Anița Nandriș-Cudla, regie Sorin Misirianțu,
Sala Studio „V.Cupcea”
9)
26 martie 2016,, ora 19.00
„Pălăria florentină” de Eugène Labiche în regia lui Silviu Purcărete, Sala Mare
10)
27 martie 2016, ora 19.00 „Cabaretul cuvintelor”de Matei Vişniec,
regie Ovidiu Lazăr, Sala Mare
info- 069734136 / 067437407
11)
Teatrul „Nottara” din București la Chişinău,
pe scena Teatrului de Revistă „Ginta Latină”-
– 5-6-7 aprilie 2016, orele 18.30
– „Un pic prea intim” de Rajiv Joseph,
– „Vizitatorul” de Eric Emmanuel Schmitt
– „Funcționarul Destinului” de Horia Hârbea
––––––––––––––––––––
12.
– Sâmbătă, 2 aprilie, orele 18.
la Hala-2 la Moldova-Film,
-Concert PrutFest la Chișinău !
cu formațiile – SubCarpați/București, Domino/Sibiu, Alternosfera.
–––––––––––––––-
13.
Luna Martie 2016 = Luna Basarabiei în România !

foarte dragut chiar interesant cum se ivesc aceste tabere pro si contra oricum as dori sa ii spun domnului Pavel Gadibadi, primarul comunei Dubna, Tara Romaneasca de fapt si de drept a luat denumirea dupa unire inainte de unire dupa cate stim erau 3 state Valahia „Muntenia de azi ” Moldova si Transilvania nu poti sa imi zici tu mie ca Moldova a fost mai veche ca restu tari singura tara ,stat care era sub ocupatie a fost Transilvania Austro-Ungaria asa se dau si Unguri mari ca au tinut de Transilvania cativa anisori sa isi aduca aminte domnul acesta ca Valahia prima atestare ca stat a avuto in anu 1290 prin Printul
Radu Negru „formarea tari a fost datata la 1245 dar a fost sub ocupatie Otomana i sa recunoscut statutul de stat abia in 1290” si Moldova a fost fondata in anul 1346 bine nu asta e ideea va inteleg ca Rusi v-au zis ca voi sunteti miezul Europei oricum cum am zis nu asta e problema doar am redat un mic wikia
nu ca am fi noi dar nici nu imi convine cand aud aa Romania a fost fondata dupa unire gata 1912 nici nu se pune problema … cine cu cine sa unit atunci? Moldova cu Moldova? singuru atestat ca se folosea Rumeni,,tara Romaneasca inainte de unire era in Valahia daca ne luam dupa surse Valahia era nume dat de unguri si Austrieci de fapt ei isi ziceau Teara Romaneasca , Rumeni sau dupa un timp destul de indelungat valahi.macar daca toata lumea crede ca Moldova cu Moldova sa unit scrieti jos ceva despre Moldova originala sa se inteleaga cine cu cine sa unit …dupa voi Moldoveni cu Moldoveni si a devenit Romania nu conteaza nimic altceva … cute =))

oo da imi cer scuze am uitat un mic paragraf de fapt formarea Romaniei este in anul 1881 cand Austro-ungaria cedeaza regatului Romaniei transilvania si atunci se schimba denumirea din Valahia in Regatul Romaniei in 1912 debia Moldova se uneste cu regatul pentru a forma Romania mare …. tot nu inteleg dece orice ………… crede ca de fapt Moldova sa unit cu Moldova si sa format Romania e chiar dragut cat de batuti in cap pot fi uni … Moldova e mai veche ca Romania da frt a schimbat numele din Valahia in Regatul Romaniei inteleg aici unde bati dar mai veche? cine cu cine sa unit? ce drq e Romania atunci? ? fi serios … voi chiar nu stiti decat istorie scrisa de Rusi? daca am fi sa ne luam cu aceiasi ideei in toata Europa 3 sferturi din ea sa format abia dupa primul razboi mondial maxim pe timpul lui Napoleon nu?

Vadim dar pe cine ati intrebat voi ca suntem noi moldovenii pentru rominia sau nu voi cei care vreti cu rominia luati si plecati da moldova lasatio in pace ca de alt fel va fii ca la ucraina eu sunt unul care imi voi lua arma in mina si imi voi apara tara si multi mai multi sint in moldova care va proceda ca mine vom incepe un razboi mai mare ca la ucraina dar nici pe mina rominilor nu ma dau

Eu cred ca Tara noastră Republica Moldova nu ar trebui sa se unească in genere cu nici o Tara , dar sa trăiască bine cu toate țările pentru a fi independenți si a nu depinde de nimeni in asa mod riscul de a fi atacați de către alt stat va fi minim .

Vadim tu esti de la Badicenii Taran concinii freaco tu in rominia si lasa moldova in pace ca de alt fel vei pleca de unde ai esit satul badicenii Uzina de prosti nu umbla cu paiele in cap ca ai chip a lua in nas pentru izmena de rodina ai grija PATRIOT GRIOBANII MOLDOVA A FOST SI MOLDOVA VA FII FARA NICI O LEGATURA NICI CU ROMINIA NICI CU RUSIA CRET CA ATI INTELES OAMENII LUI PLAHIS

Eu la fel cred ca Moldova ar trebui sa aleaga neitralitatea…noi suntem moldoveni, nici rushi, nici romani, doar moldoveni! Shi tara noastra este Moldova. Sunt „protiv” unirii cu Romania!

Lasă un răspuns